În România există în prezent aproximativ 15.000 de medici pensionari ale căror venituri lunare, pentru două treimi din ei variază între 1.000 şi 1.300 de lei, răsplata unei munci sociale în domeniul sănătăţii de 40–50 de ani, după o pregătire universitară şi generală de minimum 20 de ani în diverse specialităţi. Printre ei se numără doctori în ştiinţe medicale, profesori şi alte cadre didactice universitare, medici primari, şefi de secţie cu reputaţie internaţională, a căror sănătate s-a deteriorat ca urmare a vârstei, a nopţilor nedormite la căpătâiul bolnavilor şi a lipsurilor materiale care s-au agravat în ultimii ani. (...)

   Contaminanţii din mediu pot avea efecte adverse asupra a numeroase organe şi ţesuturi ale sistemului imun, aşa cum demonstrează studiile experimentale efectuate pe animal. Sistemul imun normal este caracterizat de un spectru larg de reacţii imunologice. Contaminanţii din mediu pot duce la creşterea susceptibilităţii la infecţii microbiene şi la compromiterea mecanismelor de imunosupraveghere necesare pentru eliminarea celulelor neoplazice şi prevenirea bolilor autoimune. (...)

    La prima vedere, anul 1924 nu produce prea multe asocieri. Se terminase marele război, nu începuse încă prima criză economică globală şi numai o privire mai atentă descoperă evenimente notabile. În ianuarie, moare Vladimir Ilici Lenin; în februarie, are loc, la New York, premiera compoziţiei Rhapsody in Blue a tânărului George Gershwin; în martie, sultanul Abdul Majid al califatului de la Istanbul abdică; în aprilie, Adolf Hitler e condamnat la cinci ani de închisoare (dar va fi graţiat după opt luni de detenţie);  (...)

   Endometrita din leptospiroză este o formă mai rar întâlnită, dar trebuie luată în discuţie din cauza gravităţii şi a efectelor ei invalidante. Se poate manifesta singular sau asociată altor forme cu localizare organică a leptospirelor, care urmează stadiului de bacteriemie.

   Despre formele clinice, anamneza epidemiologică, diagnosticul serologic şi bacteriologic şi prevenţia acestei afecţiuni scriu dnele dr. Nicoleta Andreescu, as. Ştefana Gavrilă şi as. Dorina Gubandru. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

 

   Cele ce urmează reprezintă o cronică literară la două mâini, una a rigurozităţii şi cealaltă a jocului. Fiind autorul unei antropologii „ecuatoriale“, va trebui să găsesc firul conducător al intervenţiei mele asupra cuprinsului numărului 4 al revistei literare a Societăţii Medicilor Scriitori şi Publicişti din România (SMSPR), intitulată inspirat Fântâna din Kos. Vă rog să-mi permiteţi să emit un pitac (decret de ridicare la rang bisericesc) pentru dl dr. Alexandru Trifan, numindu-l mare pitar într-ale spiritului. (...)

   În perioada 12–15 mai a.c, la Cluj-Napoca, a avut loc a 12-a ediţie a Congresului Internaţional pentru Studenţi şi Tineri Medici Medicalis, organizată de Organizaţia Studenţilor Medicinişti din Cluj, în parteneriat cu UMF „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca, Institutul Oncologic „Prod. dr. I. Chiricuţă“ Cluj-Napoca, Primăria şi Consiliul Judeţean Cluj, Administraţia Naţională a Penitenciarelor – Spitalul Penitenciar Dej, Médecins Sans Frontières, Centrul de Sănătate Publică şi Politici de Sănătate – Universitatea „Babeş-Bolyai“ Cluj-Napoca, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca. (...)

   La 1 mai 2011 intră în vigoare noile prevederi ale Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii, modificate de Legea nr. 40/2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 225/31.03.2011. Evidenţiem, în cele ce urmează, modificările semnificative, cu implicaţii directe sau potenţiale asupra sistemului medical românesc, această prezentare nefiind însă exhaustivă. (...)

   Colegiul Medicilor din România a luat act, cu surprindere, de intenţia Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate de a introduce un plafon obligatoriu la prescrierea medicamentelor de către medicii de familie. „Nu putem fi de acord cu o astfel de măsură, întrucât încalcă dreptul la tratament al pacienţilor şi dreptul la autonomie profesională al medicilor. Nu există nicio raţiune pentru a introduce astfel de bugete atât timp cât decontarea către CNAS se face la un preţ pe care chiar Casa îl stabileşte. Argumentul că românii consumă mai multe medicamente în prezent este greu de susţinut atunci când, în acest domeniu, România se află pe ultimul loc între ţările Uniunii Europene“, a declarat dl prof. dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România. (...)

   Obezitatea infantilă este o problemă globală. Şi în România, prevalenţa ei este în creştere. Complicaţiile obezităţii sunt grave şi apar chiar de la vârsta adolescenţei. În acest context, am evaluat eficienţa abordării actuale a terapiei obezităţii în clinica noastră şi am căutat soluţii pentru problemele întâlnite. Concluziile analizei retrospective au fost: populaţia generală nu consideră că excesul ponderal ar reprezenta o ameninţare pentru sănătate; consilierea în privinţa obezităţii se poate face corespunzător în ambulatoriu; avem metode slabe de evaluare. Plecând de la aceste concluzii, am creat un program în ambulatoriu pentru pacienţii supraponderali şi obezi. Am lansat un website menit să informeze şi să ofere suport persoanelor implicate în problema obezităţii infantile în România, fie ei copii, părinţi sau profesionişti. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.